În anul 2025, echinocțiul de primăvară va avea loc pe 20 martie, la ora 10:02 (ora României).

Acest eveniment astronomic marchează începutul primăverii din punct de vedere astronomic și aduce o serie de schimbări în natură, influențând deopotrivă durata zilei și a nopții, tradițiile și sărbătorile din întreaga lume.

Echinocțiul de primăvară este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.

Acest fenomen are loc de două ori pe an:

Echinocțiul de primăvară (în fiecare an în jurul datei de 20 martie)

Echinocțiul de toamnă (în jurul datei de 22-23 septembrie)

În ziua echinocțiului, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții peste tot pe glob, de unde și denumirea sa, derivată din limba latină („aequus” – „egal” și „nox” – „noapte”).

Echinocțiul de primăvară 2025:

Poziția Soarelui: La echinocțiul de primăvară, Soarele se află exact deasupra ecuatorului terestru.

Axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în direcția opusă, ceea ce înseamnă că razele solare cad perpendicular pe ecuator.

Deoarece lumina solară este distribuită în mod egal pe întreaga suprafață a Pământului, se spune că ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată.

Important: Echinocțiul de primăvară este un rezultat direct al mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, în combinație cu înclinarea axei Pământului de aproximativ 23,5° față de perpendiculara pe planul orbitei sale.

După echinocțiul de primăvară, în emisfera nordică:

Zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie).

Temperaturile cresc treptat, semnalând trecerea de la iarnă la un climat mai cald.

Natură revine la viață, copacii înverzesc, florile încep să înflorească, iar păsările migratoare revin din regiunile calde.

În schimb, în emisfera sudică, echinocțiul de primăvară din nord coincide cu începutul toamnei astronomice.