Încărcată de magie şi credinţă, de sacru şi profan, desprinsă parcă din poveştile înfricoşătoare şi captivante pe care bunicii noştri ni le povesteau cu sfinţenie odinioară, la gura sobei, sărbătoarea Sfântului Andrei îmbină deopotrivă repere păgâne şi creştine. Noaptea aceasta, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, fetele şi băieţii necăsătoriţi fac vrăji pentru a-şi ghici ursitul sau ursita.

Multe dintre obiceiurile de Sf. Andrei sunt descrise în legende. În noaptea Sfântului Andrei erau practicate diverse ritualuri menite să protejeze oamenii, animalele şi gospodăriile. Tot de Sfântul Andrei se zice, era timpul benefic să se comunice cu spiritele de dincolo.

În noaptea Sfântului Andrei fetele mari (nemăritate) puteau să-și afle ursitul. Sunt cunoscute numeroase magii, practicate de fete. Ele se adunau la o casă în seara de 12 decembrie și încercau să-și afle ursitul. Cum se însera bine, fetele de altădată fie practicau metodele știute de la mame, mătuși, fie se concentrau asupra uneia, ca să li se contureze chipul ursitului. Se spune, ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului. Alte fete noaptea mergeau spre gard cu ochii închiși și trebuiau să numere nouă pari și să-l lege cu ață. A doua zi se uitau și dacă era neted parul, apoi și ursitul urma să le fie tânăr, dacă era cioturos – mirele urma să fie bătrân.

În afară de practici magice în seara Sf. Andrei flăcăii și fetele mari petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită „turtă de Andrei”, care se atârnă la coardă și toți trebuiau să sară să o apuce cu gura.

De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din soba cenuşa caldă pentru că strigoii să nu se adăpostească la căldura sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă.

Ca să se apere de vârcolaci atârna şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor).
Animalelor li se amestecă în hrana câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate.

Se spune că:

– Un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.

– În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singura în fata sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.

– Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta în a privi un pahar cu apa neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului.

– Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflecta scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.

– Ca să-ţi visezi ursitul trebuie să-ţi pui sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visezi pe cineva că-ţi ia grâul, atunci sigur te vei mărita.Ţine minte figura căci acela e bărbatul ursit.

– Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă, se spune că ai să-ţi vezi ursitul.

– La fel se iau o pereche de ciorapi de a lui tata şi se pun sub pernă, astfel vei visa marea iubire. Însă cel mai important e să ţineţi minte ce aţi visat noaptea!

– Se ia o farfurie cu apa, în ea se picura 2 picături de ceară, una eşti tu iar a doua picătură este băiatul la care te gândeşti. Ele se fugăresc prin apă, iar dacă se unesc se spune că o să fiţi împreună.

– Fată de măritat prepara o “Turtuca de Andrei“, turtita subţire din faină de grâu, foarte sărată, coapta pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apa ca să-şi potolească setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

– Curăţaţi un măr astfel încât coaja să să fie cât mai lungă vă întoarceţi cu spatele spre uşă, aruncaţi coajă şi forma în care s-a aranjat coaja trebuie să arate mai mult sau mai puţin ca o literă, şi aceste litere doamne şi domnişoare o să fie literele cu care încep numele ursiţilor.

– Tot pentru aflarea ursitului, după reţeta clasică, încearcă să prepari colţunaşi umpluţi cu bileţele pe care ai scris, în prealabil, numele mai multor băieţi! Pune colţunaşii la fiert, iar când se ridică primul la suprafaţa apei scoate-l şi rupe-l ca să afli cine îţi este ursitul!

În tradiţia populară se spune că dacă faci cruci la uşi şi la ferestre cu usturoi în seara care precede ziua Sfântului Andrei, te protejează împotriva „făcăturilor”.

Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc.

De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recolta.

La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.