Camera Deputaţilor a adoptat marți, în calitate de for decizional, proiectul care prevede înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri.

Este vorba despre proiectul privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, precum şi pentru completarea Legii nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 246 de voturi „pentru” şi patru abţineri.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu a declarat că registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri, precum şi a celor au efectuat fără drept operaţiuni cu substanţe psihoactive sau pretinzând că deţin autorizaţie.

„Astăzi Parlamentul a votat o lege pe care am inițiat-o, la care țin mult: Registrul traficanților. Ce e el? E o bază de dată cu persoanele care fac trafic de droguri.

Poliția va putea să verifice unde sunt, ce fac, ce serviciu au, dacă sunt la un festival, dacă frecventează cluburile, dacă stau în preajma școlilor și așa mai departe. Pentru că mulți traficanți recidivează.

Aceștia trebuie să fie monitorizați, așa că Poliția va știi exact unde e riscul să se vândă droguri și va fi în gardă. De astăzi ne vom proteja tinerii, adolescenții, mult mai bine de traficul de droguri”, a explicat Alina Gorghiu.

„În funcţie de pedeapsă, persoanele vor fi înscrise în registru între 5 şi 20 de ani. În această perioadă, poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana vizată să vândă din nou droguri”, a mai precizat ministrul Justiţiei.

Înființarea Registrului traficanţilor de droguri: ce obligații vor avea traficanții

Potrivit proiectului, persoanele înscrise în Registru, care au domiciliul, reședința sau locuiesc în România, au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reședința ori locuiesc, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la:

- profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;

- mijloacele de existență;

- persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;

- unitățile de învățământ preuniversitare/universitare, taberele școlare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent de persoana înregistrată în registru;

- adresa unde locuiesc;

- modalitatea de comunicare cu organele de poliție.

Nerespectarea obligației persoanei înscrise în Registru de a se prezenta la sediul organului de poliție constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Persoanele înscrise în Registru, care au domiciliul, reședința sau locuiesc în România, au obligația:

- de a anunța, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 7 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit;

- de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile.

Organele de poliție au obligația de a desfășura periodic, dar nu mai târziu de o data la 3 luni, verificări, pe teritoriul României, la domiciliu, reședința sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obținerii de date și informații privind comportamentul acestor persoane și modul de obținere a mijloacelor de existență, precum și actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliției Române.

Fotografierea persoanei înscrise în Registru se face o data la 3 ani sau cu ocazia constatării schimbării înfățișării sau fizionomiei acesteia.

Legea urmează să meargă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.