Castelul Pásztory, situat la hotarul localităților Tur și Boinești, a fost cândva una dintre cele mai impunătoare construcții din Țara Oașului. Deși este catalogat monument istoric de categoria B (cod 31B0064), se află astăzi într-o stare avansată de degradare.

În presa de epocă, acesta a fost descris astfel: ”Pe porțile ei de intrare se regăsea stindardul Regatului Maghiar, iar pe poarta dinspre curtea interioară, stindardul papal” (Pesti Napló, nr. 185, Budaprest, 6 aug. 1913, p. 10.)”

Parterul era format din camere mici, albe, destinate oamenilor săraci, bolnavi și muribunzi. Alte încăperi, mai mari, serveau drept depozite pentru textile și vestimantație care așteaptau a fi împărțite” (Új Szatmár, nr. 176, Satu Mare, 27 okt. 1912, p. 2).  Sala de mese era compusă dintr-o cameră uriașă. Pe pereții ei erau atârnate picturi în ulei și pânză care întruchipau Regele, pe Sfântul Vasile cel Mare, pe episcopii István Miklóssy și Vasile Hosszu, precum alți membrii importanți ai bisericii (Szamos, nr. 129, Satu Mare, 9 jun. 1914, p. 4).

Castelul a fost destinat pentru oaspeți, însuși Pásztory locuind într-o altă căsă, mică, albă, de lângă acesta. Pe viitor se dorea ca în impunătoarea construcție, să  se deschidă un orfelinat și o casă de bătrâni (Szamos, nr. 332, Satu Mare, 31 dec. 1916, pp. 2-3.) Toate aceste idealuri s-au năruit însă odată cu moartea călugărului în anul 1916.