Programul se aplică în 150 de unități de învățământ din țară, trei dintre acestea în județul Satu Mare. Este vorba despre:

Școala Gimnazială ”Viorel Sălăgean” Beltiug: 401 (262 preșcolari și elevi învățământ primar); 

Școala Gimnazială Terebești: 277 (194 preșcolari și elevi învățământ primar); 

Școala Gimnazială ”Bem Jozsef” Cărășeu: 171 (114 preșcolari și elevi învățământ primar); 

Criteriile aplicate pentru selecția unităților de învățământ au fost următoarele:

• mediul social defavorizat, comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, cutume și mentalități restrictive, în defavoarea minorului, copii în situaţii de abandon şcolar, copii cu cerințe educaționale speciale; se va avea în vedere și nivelul de marginalizare socio-economică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale
• mediu economic cu grad ridicat de pauperitate
• dispunerea geografică izolată a unității de învățământ/greu accesibilă din cauza condițiilor de mediu (deltă, munte, câmpie, zonă depopulată)
• mediul de rezidență
• participare școlară și calitatea educației: rata de abandon școlar, calculată conform definiției Institutului Național de Statistică, procent elevi promovați din număr total de elevi/nivel de învățământ – cu excepția învățământului preșcolar și a clasei pregătitoare și clasei I din învățământul primar, procent cadre didactice calificate din număr total cadre didactice.
• Cum se acordă suportul alimentar

Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează:

a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare, înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, și spațiu adecvat de servire a mesei; 

b) masă caldă, în regim catering, pentru elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest scop; dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, produsele alimentare vor fi păstrate, până la servire, în spații amenajate, în care există condiții adecvate

c) pachet alimentar, în situații excepționale, dacă nu există posibilitatea asigurării mesei calde în regim de catering; produsele alimentare vor fi păstrate, până la servire, în spaţii amenajate, în care să existe condiţii adecvate

La solicitarea directorului unității de învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație, ordonatorul principal de credite supune aprobării consiliului local diferențierea tipului de suport alimentar pe niveluri de învățământ, în funcție de specificul unității de învățământ dat de structura ciclurilor de învățământ, de dispunerea geografică, de programul școlar al elevilor sau de alți factori obiectivi 

Cine poate primi pachetul alimentar

Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar  îl au elevii/preșcolarii prezenţi la activitățile didactice pe perioada cursurilor – prezență fizică sau online -, conform structurii anului școlar. Prin elev/preşcolar prezent la cursuri se înțelege elevul/preşcolarul care a participat la cel puțin o oră de curs/zi în cadrul scenariilor de organizare și desfășurare a cursurilor.

Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanțelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare. 

Elevii și preșcolarii primesc produsele zilnic. Preluarea produselor se realizează de către părinți/reprezentați legali/ocrotitori legali sau, acolo unde acest lucru este posibil, de către elevi, pe baza evidențelor de participare la cel puțin o oră de curs/zi.

Produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie însoţite de ustensile sigilate, după caz, pentru unităţile de învăţământ care nu au cantină, care permit consumul în condiţii optime de igienă. 

Unităţile care produc, prepară, transportă şi distribuie alimente în cadrul acestui program sunt supuse inspecţiei sanitare de stat, care este realizată de către personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform competențelor legale

Exemple de pachete alimentare și condiții

a) masă caldă preparată conform principiilor ce trebuie respectate în pregătirea mâncării pentru copii 

b) pachet alimentar: produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului, produse din carne și/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului şi legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25 % din greutatea totală a pachetului. La acestea se va adăuga un fruct.

Pentru grupele speciale de consumatori – copii cu diabet, intoleranţă la lactoză, gluten sau alte probleme de natură medicală – se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist. De asemenea, vor fi meniuri speciale și pentru copiii care țin post.

Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, va fi de:

a) ziua producerii pentru masa caldă; 

b) 24 de ore de la momentul ambalării pentru sandviciuri.

Produsele alimentare vor fi transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitarveterinar şi pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

Reguli pentru preparare

1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare. 

2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.

3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușă cu apă.

4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.

5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite, de exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume.

6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile, cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot.

7. Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite.

8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe.

9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte, nesecționate după fierbere.

10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar–veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

11. Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul-pilot au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare

Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Național de Sănătate Publică:

• ciorbă de legume
• supă de pui cu legume
• ciorbă de văcuță cu legume
• legume cu piept de pui la grătar
• mâncare de mazăre cu piept de pui
• pilaf cu legume și ficăței de pui
• piure de morcov cu grătar de pui
• piure de cartofi cu piept de curcan
• mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
• ghiveci de legume cu pui
• orez cu legume și pui la tava
• sufleu de broccoli cu brânză
• cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
• tocană de legume cu orez brun
• piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
• omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde și brânză telemea
• sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
• dovlecel umplut cu brânză la cuptor
• ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani
• macaroane cu brânză
• cartofi franțuzești, la cuptor, cu brânză şi ou
• quinoa cu legume
• sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată
• sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude – gogoșar, varză, morcov;
• un fruct întreg.