În perioada menționată, Primăria municipiului Satu Mare a cheltuit suma de 20.848,80 lei, doar trei primării din țară cheltuind mai puțini bani pentru achiziția măștilor: Primăria Municipiului Ploiești (12.199,32 lei), Primăria Municipiului Brăila (14.844,06 lei) și Primăria Municipiului Slobozia (18.061,82 lei).

Primăria Slatina a cheltuit cel mai mult pentru achiziţia de măşti, în perioada martie-noiembrie 2020 - aproximativ 5,8 milioane de lei. Totodată, în topul celor mai mari sume alocate pentru achiziţia de măşti în cele opt luni ale anului trecut se mai află Primăria Braşov, cu 1,38 milioane de lei, şi Primăria Alba Iulia, cu 838.450 lei.

În total, primăriile reşedinţă de judeţ au cheltuit 14,65 milioane de lei în opt luni pentru achiziţia a 6,29 milioane de măşti.

Chiar dacă a cheltuit o sumă mică pentru măști, comparativ cu alte primării din țară, prețul mediu plătit de către Primăria municipiului Satu Mare a fost de 1,22 lei/buc, de opt ori mai mare decât cel plătit de Primăria municipiului Baia Mare (0,14 lei).

Cel mai mic preţ de achiziţie a unei măşti chirurgicale a fost de 0,14 lei, sumă plătită de Primăria Baia Mare, iar cel mai mare de 101,96 lei, pentru o mască de protecţie (mască de gaze cu filtru), achitat de Primăria Oradea.

Primăria municipiului Satu Mare a achiziționat două tipuri de măști, 12.000 bucăți - mască de protecție de unică folosință 3 pliuri (0,25 lei/buc.), respectiv 5.000 bucăți - mască textilă, 3 pliuri, 2 straturi, cu elastic (3,57 lei/buc).

Toate cele 17.000 măști au fost cumpărate prin achiziție directă (online) de la două firme. 12.000 măști au fost achiziționate de la o firmă din Zalău (SC STALL ARDALEX SRL - 2.998.80 lei), iar 5.000 de măști au fost cumpărate de la o firmă din Satu Mare (SC SMS ROMANIA SRL - 17.850 lei).

Studiul mai arată și că cel mai mare număr de măşti au fost cumpărate de Primăria Iaşi, respectiv 1,53 milioane de bucăţi, iar cele mai puţine au fost achiziţionate de Primăria Ploieşti - 2.950 bucăţi.

Principalele tipuri de măşti achiziţionate au fost cele chirurgicale de unică folosinţă, tip FFP1 şi tip FFP2, iar procedura de achiziţie preferată de către primari pare să fi fost cea a achiziţiei directe (97% din numărul total al achiziţiilor).