A devenit maestru internațional în 1960, iar din 1982 era mare maestru internațional. A fost campioană națională a României de șapte ori, în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977.
A deținut funcțiile de director al revistei române de șah ''Gambit'' și de vicepreședinte al ''Uniunii Internaționale a Șahului Școlar''.
A participat la Olimpiade de șah (10 ca jucătoare și 8 ca arbitru internațional), precum și la peste 150 de turnee internaționale. A fost arbitru internațional la peste 60 de Campionate Mondiale și Campionate Europene.
Pentru activitatea sa a primit Ordinul Meritul Sportiv (1967) și Medalia Națională Serviciul Credincios (2000), fiind înscrisă și în Cartea de Aur a Federației Internaționale de șah (FIDE).
Este autoare a unor lucrări pentru popularizarea sportului său preferat: ''Olimpiadele în alb și negru'', ''Primii pași în șah'', ''Șahul pentru toți'', ''64 premii de frumusețe în șah''.