Tineri și vârstnici, participanții au tors cânepa și lâna, au răşchiet firele de cânepă, au depănat lâna, au făcut iţe pe lopată, completate de îndeletniciri mai actuale: realizarea zgărzilor, zgărdanelor şi a altor podoabe populare. 

Atmosfera a fost întreţinută cu ţâpurituri specifice zonei, vorbe de duh, ghicitori şi completată cu o masă tradiţională. S-au luat aşa în poveşti, glume şi învăţături de minte, după care au intrat feciorii în rol, luându-le pe fete la dans.

Conform obiceiurilor, şezătoarele erau singurele locuri în care, pe lângă duminică la ciupercă, se întâlneau tinerele de măritat cu feciorii din sat. La şezătoare, tinerele îşi puteau arăta hărnicia, cele mai vrednice fiind luate în vizor de feciorii satului.

”Prin această activitate culturală dorim să menţinem vie tradiţia dar şi să promovăm meşterii populari şi artiştii din Ţara Oaşului, respectiv să transmitem toate acestea şi actualelor generaţii de oşeni”, potrivit celor declarate de primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca.

Organizatorii șezătorii au fost Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș prin Muzeul Țării Oașului, în parteneriat cu Casa Orăşenească de Cultură Negreşti-Oaș, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică și instutuțiile de învățâmânt din oraș.