„După ce a fost lăsată pe cont propriu de ani de zile şi a dus greul economiei pe timpul pandemiei, industria transporturilor este hărţuită de autorităţile de control fiscale, care au decis reîncadrarea diurnelor acordate şoferilor ca venituri de natură salarială şi impozitarea acestora cu impozit pe venit şi contribuţii sociale. Controalele se efectuează, în cele mai multe cazuri, pe ultimii cinci ani, astfel că valoarea deciziilor de impunere rezultate se ridică la câteva milioane de euro la firmele cu parcuri în jur de 100 de camioane, depăşind cu mult cifra de afaceri pe 2-3 ani a acestor firme. Cu alte cuvinte, vorbim de sume imense, pe care în majoritatea cazurilor firmele sancţionate nu au fonduri din care să le achite”, se arată într-un comunicat al asociaţiilor patronale din sector.

Printre revendicări se numără eliminarea tratamentului fiscal discriminatoriu de care beneficiază angajaţii la stat faţă de cei din mediul privat. În fapt, este vorba de prevederile HG 714/2018, care oferă bugetarilor posibilitatea de a deconta, fără documente justificative, 230 de lei pe noapte pentru cheltuieli de cazare.

Transportatorii de marfă sunt preocupaţi şi de intenţia actualului ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, de a introduce vinieta pe kilometru, după principiul „poluatorul plăteşte”, idee promovată intens de Comisia Europeană de ani de zile, dar neintrodusă în practică de nicio ţară europeană, ca urmare a taxelor de drum care ar creşte exponenţial pentru transportatorii de mărfuri, subliniază comunicatul citat. Transportatorilor atrag atenția asupra faptului că aceste creşteri s-ar reflecta, mai apoi, în preţurile produselor la raft.

„În timp ce alte state est-europene caută soluţii să menţină competitivitatea propriilor companii de transport pe piaţa comunitară, competitivitate redusă prin reglementările protecţioniste impuse de vest-europeni prin Pachetul Mobilitate, care va intra în vigoare complet în februarie 2022, Guvernul României se gândeşte să penalizeze suplimentar firmele româneşti prin supraimpozitare şi suprataxare. Firmele de transport internaţional contribuie masiv la reducerea deficitului balanţei comerciale a României, care în 2020 a ajuns la peste 16 miliarde de euro. Astfel, pare de neînţeles hotărârea cu care instituţiile statului român acţionează în direcţia punerii pe butuci a unui segment economic care angajează aproape 400.000 de oameni direct şi indirect. Transportatorii români solicită Guvernului, aşadar, să fie consultaţi înainte de introducerea de noi reglementări care le vizează activitatea, aşa cum se cuvine unui sector economic care contribuie cu peste 7% la PIB-ul României”, se mai arată în comunicatul citat.