Monitorizarea prin intermediul brățărilor electronice se va aplica în primă etapă, în sistem pilot (în București și în alte trei județe care urmează să fie decise de autorități), în cazul ordinului de protecție și ordinului de protecție provizoriu pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și în cazul aplicării ordinului european de protecție, dacă România este stat emitent, începând cu data de 1 martie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

Proiectul se va derula pe o perioadă de patru ani și va fi o pârghie solidă pe care Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne o vor avea la dispoziție pentru protejarea cetățenilor.

Cu ajutorul acestor brățări electronice, polițiștii vor putea să-i monitorizeze în timp real pe agresorii cu ordin de protecție. Vor ști la ce distanță se află față de victimă și dacă depășesc limita impusă de autorități. Cei care au de gând să încalce acest ordin de protecție vor fi opriți la timp, înainte să ajungă din nou la violențe.

”Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă creşterea gradului de siguranţă a cetățenilor prin crearea acestui mecanism funcțional care să contribuie la limitarea violenței domestice, un fenomen care mutilează destine și lasă urme adânci în societate.
Pentru reușita acestui proiect care salvează vieți, niciun efort nu este prea mare. De aceea, le solicit tuturor celor implicați să dea dovadă de seriozitate, profesionalism, iar coordonarea interinstituțională să fie exemplară pentru operaționalizarea cât mai curând a acestui sistem”, a declarat ministrul afacerilor interne, Lucian Bode.

Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale prevede înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME), prin care se va putea realiza monitorizarea electronică, pe teritoriul României, cu ajutorul dispozitivelor de supraveghere electronică, a persoanelor pentru care se dispun măsuri legale cu ocazia:

a) executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, potrivit Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;

b) executării măsurii arestului la domiciliu, potrivit Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;

c) aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, potrivit Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată;

d) aplicării ordinului european de protecţie, în cazul în care România este stat emitent, potrivit Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în cadrul procedurilor prevăzute la lit. a) şi b);

e) supravegherii la distanţă, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare.