Ce trebuie să facem pentru a avea o viață cu sens și semnificație, bună și plăcută la vârsta a treia, cum putem să creăm în mod conștient un echilibru între corp, minte și spirit, cum este posibil să învingem suferința prin optimism și activitate, care sunt preocupările care ne ajută să avem o stare de bine la o vârstă înaintată – sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul conferinței regionale organizate în cadrul proiectului POCU „Implicat și activ la vârsta înțelepciunii”, în perioada 17-18 mai, la Satu Mare. În continuare vom reda câteva gânduri, idei, sfaturi din cele nenumărate care au fost rostite pe parcursul a celor două zile ale evenimentului, urmărind mai degrabă șirul ideilor, decât ordinea cronologică a prelegerilor. 

Dr. Daniel David, profesor universitar, rector al Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a fost cel care și-a asumat sarcina să facă o introducere în subiectul îmbătrânirii active, precizând că găsește mai adecvat termenul de îmbătrânire sănătoasă, căci sănătatea însemnând o stare de bine din punct de vedere fizic, psihic, social, termenul include și componenta de îmbătrânire activă.

În continuare vorbitorul a detaliat ce poate face psihologia pentru a încuraja o îmbătrânire sănătoasă. În primul rând, trebuie să acceptăm faptul că îmbătrânim, să ne formulăm scopuri rezonabile, adaptate vârstei, într-un mod flexibil, non-rigid. În al doilea rând, lucrurile negative să le evaluăm rațional și să nu le percepem ca pe niște catastrofe. În al treilea rând, să dezvoltăm toleranță la frustrare, astfel ne vom confrunta mai bine cu problemele pe care le întâmpinăm. În al patrulea rând să înțelegem că nu are sens să evaluăm oamenii și situațiile în termeni globali, ci să facem evaluări mai nuanțate. „Dacă dezvoltăm acest set mental rațional caracterizat prin gândire flexibilă, non-catastrofală, toleranță la frustrare și evaluări nuanțate, vom reuși să avem o sănătate mentală bună” – susține dr. Daniel David. În caz contrar, vom dezvolta probleme psihologice de tip anxietate, depresie, panică ș.a.m.d.

Profesorul a oferit și idei legate de ce putem face ca pe lângă o sănătate mentală bună să dezvoltăm și o calitate bună a vieții. Ca specialiști, mai întâi, trebuie să îi sprijinim pe seniori să conștientizeze 2-3 valori cardinale, rezonabil formulate și adaptate vârstei lor și să facă acțiuni, lucruri congruente cu ele săptămânal, astfel ei vor simți că viața lor are sens și semnificație. Apoi, trebuie să-i ajutăm pe vârstnici să identifice 3-5 puncte tari pe care ei le au ca persoană, puncte tari care să fie raportate le viața lor actuală, și să facă lucruri congruente cu ele, astfel apare senzația de viață bună. Pasul următor este să-i ajutăm pe vârstnici să stabilească o listă cu 7-10 comportamente care le provoacă plăcere. Dacă ei conștientizează aceste comportamente și le implementează în viața lor de zi cu zi, apare sentimentul de viață plăcută. Seniorul care are o viața cu sens și semnificație, bună și plăcută, are sentimentul că viața lui este una autentică – consideră rectorul. 

Ce ne învață dr. Edith Eva Eger?

Pentru starea noastră de bine – la orice vârstă, dar mai ales la vârsta a treia – este nevoie ca între mintea, corpul și spiritul nostru să existe o armonie – susține Gáspár György, psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu. Pentru a arăta că această armonie este chiar posibilă și în ce anume constă ea mai concret, el a oferit-o ca exemplu pe dr. Edith Eva Eger, un psiholog de origine maghiară. 

Gáspár György le-a vorbit celor prezenți despre impresionanta carte a lui Edith Eva Eger pe care a scris-o la vârsta de 90 de ani. „Atunci când ajungem la o anumită vârstă, calitatea vieții scade semnificativ, și persoanele în vârstă nu se mai bucură de viață, de relații, nu-și mai fac planuri pentru că au impresia că viața s-a încheiat. Însă vine Edith Eva Eger și ne arată că viața asta poate fi mizeră, poate fi extrem de dificilă, putem trece prin atât de multe pierderi, însă nimeni din această lume nu ne poate lua libertatea de a alege” – a spus psihologul. Cartea lui Edith Eva Eger poartă titlul „Alegerea”, căci ea este convinsă că oricând avem libertatea de a alege să ne fie un pic mai bine. 

Traiectoria vieții lui Edith este complicată, dar și fabuloasă. Supraviețuitoare a lagărului de concentrare din Auschwitz, ea emigrează în Statele Unite ale Americii, unde începe o viață nouă. Lucrează la o fabrică de conserve până la vârsta de 40 de ani când se înscrie la facultatea de psihologie, apoi face masteratul și mai apoi și doctoratul în psihologie clinică. De la vârsta de 50 de ani lucrează cu pacienți, iar azi, Edith are 94 de ani și încă mai profesează. 

Gáspár György consideră că dr. Edith Eva Eger a găsit secretul cum să avem grijă de latura noastră somatică, de cea mentală și de cea spirituală. A avea o relație bună cu propria persoană este ceea ce ne trebuie pentru a păstra acest echilibru al stării de bine. În această viață nu este suficient să supraviețuiești, este necesar să te bucuri de viață – este convingerea lui Edith, iar pentru asta trebuie să depunem efort mental, intenționat să observăm și lucurile pozitive în viața noastră.

Experiența lui Edith este că iertarea are un rol cheie în a avea o stare de bine. Edith în fiecare seară, înainte de culcare face un exercițiu interior prin care își analizează ziua: care sunt lucrurile de care este mândră, care au fost acele momente care au fost dificile, care sunt acele comportamente de care nu este cu adevărat mândră, ce anume ar fi putut să facă mai bine. Și după ce încheie această analiză personală, nu se culcă înainte de a-și oferi iertare. Se iartă pentru tot ceea ce nu a putut să facă suficient de bine astăzi, pentru păcatele și greșelile pe care le-a făcut și mâine dimineață se trezește cu speranța că primește o nouă șansă de la viață pentru a face lucrurile mai bine – a povestit Gáspár György.

Edith consideră că este de asemenea important să îi iertăm și pe ceilalți. Oamenii pot să facă foarte multe lucruri rele, dar pentru a ajunge la starea de bine este nevoie de iertare. Ne dăm seama că am iertat atunci când nu mai încercăm să schimbăm trecutul și suntem recunoscători pentru lucrurile bune pe care viața ni l-a oferit. 

De asemenea, avem nevoie de un sens, de un scop, avem nevoie să găsim acel motiv pentru care merită să trăim. Este foarte important să insuflăm vârstnicilor din jurul nostru un astfel de sens. Unii își văd sensul dacă fac ceva în folosul comunității, alții dacă își cresc nepoții, alții dacă se implică în diferite comportamente pro-sociale, și asta le ajută să iasă din rolul de bolnav, rolul de persoane neputincioase și neajutorate. Când facem ceva pentru ceilalți, când contribuim la starea de sănătate, la fericirea celor din jur, ne simțim un pic mai bine, mai încrezători, mai puternici – este convingerea psihologului Gáspár György.

Modele de vitalitate sătmărene

O posibilă modalitate de a găsi un sens la vârsta înțelepciunii a fost prezentată de Békéssy Elisabeta, președinte al Asociației Ecologice și Umanitare „Copacul Vieții” Satu Mare, propunând implicarea seniorilor în acțiuni de voluntariat legate de protecția mediului. Vorbitoarea fiind ea însăși pensionară, și-a împărtășit cu cei prezenți și propriile experiențe legate de găsirea unui sens după încetarea activității pe câmpul muncii. 

După momentul ieșirii la pensie, au urmat trei luni de odihnă, după care au început să-i vină idei care ar aduce plusvaloare mediului. Pentru a implementa aceste idei, atrăgând și alți membri ai comunității, a înființat Asociația „Copacul Vieții”, împreună cu membrii familiei sale care i-au sprijinit cu drag inițiativele. „Când cineva intră la pensie, este cel mai bogat om. Și aceasta este valabilă pentru toți pensionarii. Știți care este bogăția noastră? Experiența profesională” – consideră Békéssy Elisabeta. Acestă experiență valoroasă de obicei nu avem posibilitatea de a o transfera generațiilor tinere atât timp cât suntem activi – a continuat vorbitoarea – propunându-și să facă acest lucru în cadrul unui ONG, în anii ce urmează pensionării. 

Voluntariatul este cel mai la îndemână mod pentru o persoană de vârsta a treia pentru a se implica în diverse activități oferite de instituții și ONG-uri – susține președinta Asociației „Copacul Vieții”, iar dacă o inițiativă frumoasă este promovată, experiența ei este că vin foarte mulți oameni de toate vârstele care se alătură cauzei și își oferă sprijinul cu drag. 

Simona Niste, antrenor bodyART a vorbit despre cum a ajutat-o acest tip de mișcare cu care s-a familiarizat la vârsta de 50 de ani să își schimbe viziunea asupra vieții și să învingă suferința prin optimism și activitate. A vorbit deschis despre provocările pe care le-a întâmpinat în perioada luptei sale cu cancerul, cum și-a revizuit prioritățile, cum a devenit mai categorică.

BodyART se bazează pe un concept Yin-Yang, este un antrenament pentru trup, minte și suflet – a spus Simona Niste. Ne ajută să ne conștientizăm nu doar corpul, ci întreaga noastră ființă. Cunoscându-ne mai bine, vom ajunge să vedem atât părțile care ne plac, cât și cele care nu. Partea noastră care nu ne place ne face să nu ne simțim bine și să transmitem acest lucru și persoanelor din jurul nostru. Iar dacă nu ne simțim bine de ce să nu încercăm să schimbăm ceva pentru a ne simți bine? – a pus întrebarea îndrăgitul antrenor sătmărean. 

Este dovedit științific că optimismul stagneză între 50 și 72 de ani, iar după vârsta de 72 de ani scade. Având în vedere acest fapt, trebuie să ne obișnuim să observăm și partea bună a lucrurilor, căci în viață nu este doar bun sau rău, ci mai degrabă în orice lucru rău este și ceva bun și în orice lucru bun există un pic de rău. Acest fel de a vedea lucrurile trebuie să devină o obișnuință, o rutină, este rezultatul unui efort conștient. Optimismul și simțul umorului pot fi cultivate și chiar trebuie să le cultivăm – consideră Simona Niste.

Recomandarea sa este să nu ne fie frică să renunțăm la activități, la relații care simțim că nu ne fac bine, că ne trag în jos, ci să căutăm alte preocupări și persoane care ne încarcă cu energie, care ne fac să ne simțim bine. 

Percuționistul Cserey Csaba alias Csabcsi, de asemenea un model pentru cum putem să fim activi, mulțumiți și fericiți după 60 de ani, a oferit un moment muzical inedit participanților, trasmițând bucurie de viață cântând la diverse instrumente. 

În cele două zile ale conferinței regionale, au fost alături de participanți: primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială Satu Mare, Adrian Balaj și dr. Ioan-Laurențiu Roman, director general al Organizației Caritas a Diecezei Satu Mare.