”Este o jignire pentru oamenii cinstiți care muncesc greu, uneori de dimineața până seara, să vadă că în jurul lor alții își cumpără case care se învârt după soare, își achiziționează mașini exorbitant de scumpe și ei nu au lucrat o zi în viața lor și nu au plătit un impozit.

Este de asemenea nedrept pentru agenții economici care majoritatea lor își desfășoară business-urile corect, își plătesc taxele și impozitele la timp, iar alți patroni fac evaziune fiscală, folosesc munca la negru, se îmbogățesc nemeritat și nu plătesc niciun impozit în viața lor. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat dar în același timp creează și o mare frustrare în rândul societății românești, creând chiar modele antisociale. 

Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante sfidând pe omul de rând și care în viața lor n-au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constați că ele sunt aproape inexistente.

În aceste zone ne vom concentra controale pe care le începem, să verificăm dacă averile acumulate sunt în concordanță cu veniturile obținute”, a afirmat Heiuș.

Șeful ANAF a spus că Direcția Generală de Venituri Persoane Fizice a făcut o analiză de risc, fiind analizate 20 de milioane de CNP-uri. 

”Am constatat cu stupoare și cu revoltă că 561.000 de persoane au acumulat, în 4 ani (2016, 2017, 2018, 2019), o diferență între veniturile estimate de noi și veniturile declarate și impozitate – de 20 de miliarde de euro.

Practic cum am făcut această analiză. Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF și ale altor instituții ale statului, primării și conturi bancare, și am văzut în fiecare an ce bunuri mobile și imobile s-au achiziționat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume și-au creditat propriile societăți, cu ce sume și-au majorat capitalurile societăților pe care le au sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. (…) Și apoi am luat și am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat.

Legea spune în felul următor: Dacă există o diferență de 10% dintre venitul estimat și venitul declarat, dar nu mai puțin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanță la nedeclarare. Oameni buni, 20 de miliarde de euro, în patru ani, la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde din lume. Trebuie să controlăm și să verificăm veniturile și modul de dobândire de la persoanele fizice.

Această direcție funcționează de 10-11 ani. S-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. Undeva, în 10 ani, vreo 610 decizii de impunere. Media pe fiecare decizie de impunere este de 100.000 de euro, suma care se impozitează”, a mai explicat șeful ANAF.

Potrivit acestuia, mai mult de jumătate din capacitatea de control a persoanelor va fi direcționată către persoanele fizice. 

”Ne vom duce către aceste 561.000 de persoane la care există diferențe. Nu vom sări nimic. În fiecare lună vor exista cel puțin 70 de echipe de control care vor merge și vor face aceste analize. (…)

Acesta este <glonțul de argint> pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să își plătească impozitele și taxele, că nu trebuie să mai facă acțiuni care încalcă legea, că nu mai pot să meargă în continuare să fure, să facă evaziune fiscală, să nu achite niciun ban către bugetul de stat, sfidând pe ceilalți oameni, care în marea majoritate sunt onești, corecți și își plătesc la timp impozitele și taxele. 

Dacă avem un grad de conformare la declarat de 95% și de plată de 87%, înseamnă că o minoritate nu plătește. Acea minoritate se găsește aici, în cifre. Și ne sfidează pe toți (…)

Din fericire ANAF are astăzi suficiente resurse și programe informatice cu care să identifice proprietăți pe care le-au acumulat și să comparăm cu ceea ce-au declarat și ce au plătit impozit pe el. M-a speriat această sumă”, a mai precizat Lucian Heiuș.