„FII CONȘTIENT! VIAȚA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINȚE OFFLINE!”

Prin acest slogan, campania urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați; promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală și încurajarea populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendințele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) se confruntă cu o tulburare mintală diagnosticată.

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale. Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți di au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față. Astfel, tehnologia devine simultan resursă și factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esențial în îmbunătățirea accesului la educație și la resursele de învățare de înaltă calitate, consolidând competențele viitorului.

Soluțiile pentru menținerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervențiile multisectoriale și colaborarea între familie, școală și servicii de sănătate sunt esențiale.

Prin parteneriate ale instituțiilor de învățământ cu organizații și comunități de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri și ateliere de lucru în școli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conștiente.

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acțiuni prioritare pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială și alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:

•        reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive și nocive;

•        responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale;

•        bunăstarea digitală să devină o prioritate națională de sănătate publică;

•        investiția în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din rețea.

Având în vedere faptul că dependența de ecran nu începe brusc în perioada adolescenței, ci se formează treptat încă din copilărie, poate ar fi util ca părinții, frații mai mari și în general familia să acorde mai mult timp de calitate pentru copii; în loc să folosească telefonul mobil și alte instrumente digitale pe post de „bonă”, să se ocupe de copii, să se joace cu ei, să aibă activități împreună (de ex. activități menajere, prin care copilul învață niște deprinderi utile, dar mai mult: experimentează acea trăire formidabilă de a se simți util, de a ajuta, de a realiza ceva bun). Este foarte importantă comunicarea cu copiii, pe lângă chestionările inevitabile (ce a fost la grădiniță / la școală?), abordarea de diferite subiecte, discuții libere despre orice temă, ceea ce informează și educă copiii și servește ca instrument prețios pentru transmiterea scării de valori a familiei către cei mici. Perioada antepreșcolară-preșcolară este tocmai potrivită pentru a transmite valori culturale și etice prin poveștile citite sau povestiri libere, stimulând și dezvoltând intens imaginația copiilor spre deosebire de filmele, desenele animate care oferă imagini gata-făcute, transformând copiii în consumatori pasivi. Un copil care vede un bun exemplu în familie, adulți care comunică, au legături interumane sănătoase, va fi mai ușor de îndemnat să caute socializare nevirtuală, să stabilească și să susțină prietenii adevărate, activități reale, dezvoltându-și atât încrederea în sine cât și respectul față de ceilalți, facilitând stabilirea unor conexiuni interumane corecte și prosprere. Copiii trebuie ajutați să descopere lumea reală, în care activitate practicile online sunt doar un instrument ajutător, fără să ne rezumăm în exclusivitate la ele. Nu se dorește respingerea și izolarea de la tehnologiile moderne, ci învățarea folosirii lor chibzuite, profitând de avantajele internetului dar având în vedere vigilent pericolele și capcanele, găsirea unui echilibru sănătos fără să se ajungă la dependență.