În această categorie intră si Dumbrăveanca (Coracias garrulus) o specie de pasăre potențial amenințată cu dispariția care migrează pentru iernare în Africa. Într-un ciclu de un an ea petrece doar cinci luni în locurile de cuibărit de la noi în țară, în restul ciclului de viață se află în cartierele de iernare sau în migrație, zburând peste 10 000 de km într-un singur an, înfruntând o serie de pericole de-alungul căilor de migrație.
Pentru a studia traseele de migraţie a dumbrăvencelor din România și a obține informațiile necesare pentru o conservare adecvată și în afara sezonului de cuibărit, ținând cont că până în momentul de față nu au existat informații despre rutele de migrație, locurile de popas și cartierele de iernare pentru dumbrăvencele din România, în cadrul proiectului LIFE+ implementat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare și Asociația „Grupul Milvus”, împreună cu patru parteneri din Ungaria, s-au montat pentru prima dată în România pe această specie: 6 emiţătoare satelitare și 25 de geolocatoare. Pentru a obține informații mult mai sugestive despre populațiile de dumbrăvence din România, membrii echipelor de proiect din România au decis să monteze 3 PTT-uri pe dumbrăvence din interiorul arcului carpatic și respectiv 3 emițătoare pe exemplare din afara arcului carpatic, în așa fel încât să acopere cât mai bine zona de distribuție a speciei țintă. Astfel au fost echipate cu dispozitive PTT dumbrăvence din Câmpia de Vest și din Dobrogea, Câmpia Bărăganului și din sudul Munteniei.
Transmițătoarele satelitare PTT care au fost montate pe spatele păsărilor transmit date prin sateliți despre locația exactă a păsărilor, care sunt transpuse pe hărți și pot fi urmărite în continuu pe site-ul www.satellitetracking.eu de toți cei interesați. În schimb geolocatoarele sunt dispozitive mici, care pe baza alternanței zi-noapte stabilesc cu aproximație zona geografică în care se află păsările. În anii următori exemplarele cu geolocatoare vor fi recapturate în vederea recuperării acestor dispozitive pentru a fi descărcate și analizate datele colectate.
Pentru a fi mult mai ușor pe identificate pe hartă datele emise de fiecare pasăre, dumbrăvencele pe care au fost montate emitătoare, au fost botezate, în cele mai multe cazuri, după numele localităților în apropierea cărora cuibăresc. În urma monitorizării datelor transmise odată cu începerea migrării până în prezent, am constatat următoarele:
- Marton (masculul capturat în județul Arad, lângă localitatea Sânmartin -de aici și numele-, care a fost primul exemplar echipat cu transmițător în 13 iunie 2017) a pornit la drum în 28 august traversând Serbia, Grecia, Malta, Libia și Ciad, efectuând pauze de 1-4 zile în țările prin care a trecut. După ce a zburat aproape 4000 de km, și a trecut de deșertul Sahara, considerată cea mai dificilă parte a rutei de migrație, momentan se află în sudul Ciadului.
- Bíro (a primit numele după toponima locului capturării: „Mina Bíro” lângă Salonta, județul Bihor) este masculul adult de dumbrăveancă, care în momentul capturării avea pe picior un inel de aluminiu. A fost inelat ca pui în cuib, cu cinci ani mai devreme, la distanță de 51 km de locul capturării, ca urmare s-a calculat astfel cu exactitate vârsta păsării: 6 ani. Este interesant de menționat și faptul că este primul exemplar care a părăsit țara, în data 25 iulie. A staționat în Bulgaria, lângă granița cu Turcia, până în 30 august, când a zburat spre sud, peste Marea Mediteraneană, în ziua următoare ajungând în Egipt. Până acum a zburat peste 3300 de km și momentan se află în Sudan.
- Bolomey, femela care poartă numele Conacului Bolomey, situat în comuna Cosâmbești din județul Ialomița, conform datele transmise, a parcurs până acum peste 1500 de km și se află în Israel.
- Dintre celelalte trei dumbrăvence echipate cu transmitățoare: două (Victor, Kondas) se află încă în țară pe granița de sud iar emițătorul montat pe dumbăveanca Agya nu a mai emis date din luna august.
Toate aceste date transmise de emițătoarele satelitare care au fost montate pe aceste păsări face posibilă generarea unei baze de date importante, care ne vor ajuta să avem o imagine mai clară despre rutele de migrație a păsărilor, locaţiile exacte ale cartierelor de iernare şi despre potenţialii factori periclitanți dealungul căilor de migraţie, dar și despre mișcările (distanțele parcurse) efectuate în perioada de cuibărit pentru procurarea hranei.
Informații suplimentare privind traseul parcurs de păsările echipate cu transmițătoare satelitare pot fi obținute de AICI sau de pe site-ul oficial al proiectului.