Proiectele care au obținut peste 70 de puncte obțin contractarea, adică 206 școli în acest moment. 

Lista cu școlile din județul Satu Mare: Reabilitare Corp B - Liceul teoretic Negrești-Oaș; Eficientizare energetică a corpurilor A și B ale școlii Gimnaziale Vama și finalizarea lucrării corp A-C2; Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la școala Gimnazială „Gheorghe Bulgăr”Sanislău; Eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale din Gherța Mică; Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi în comuna Săuca; Reabilitarea Școlii Gimnaziale Batarci în vederea încadrării ca școală verde; Renovarea energetică a școlii Gimnaziale „Fenyi Istvan” din Căpleni; Reabilitarea Școlii Gimnaziale din Valea Vinului și Eficiență energetică școala verde, oraș Ardud.

Conform documentelor de apel, solicitanții proiectelor pot depune contestații în două (2) zile lucrătoare de la primirea grilelor de evaluare prin intermediul platformei informatice. 

Ministerul Educației a publicat cu întârziere de jumătate de an lista cu punctajele obținute de școlile admise în apelul „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, prin PNRR. Potrivit calendarului inițial, prelungit deja prin ordin de ministru, lista ar fi trebuit publicată în septembrie.

Potrivit ghidului, “pot intra în etapa de contractare proiectele declarate conforme și eligibile, care, în urma evaluării tehnice și financiare au obținut un punctaj de minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a punctajului”. 

Amintim că un proiect care conține reabilitarea pentru mai multe școli poate primi cel mult 5 milioane de euro, iar pentru construcția școlilor verzi – cel mult 8 milioane de euro pe proiect.

Contractarea proiectelor

După finalizarea procesului de evaluare, pentru proiectele selectate în urma procedurii competitive, Ministerul Educației redactează Nota de aprobare a proiectului și Contractul de finanțare. În baza Listei finale, aprobată prin ordin al ministrului educației, se va transmite o Scrisoare de aprobare a grantului, adresată fiecărui beneficiar care urmează să semneze un Contract de finanțare, care va detalia condițiile de implementare.

Solicitantul va încărca în platforma electronică dedicată PNRR documentele solicitate în funcție de disponibilitatea platformei.

În cadrul apelului, UAT-urile au putut alege finanțare pentru reabilitarea unor școli care să să încadreze în anumite criterii verzi sau pentru construirea unor școli verzi noi.

“Unități de învățământ preuniversitar reabilitate pentru a deveni școli verzi în limita a 300.000m2 din suprafața unităților de învățământ vor beneficia de schimbări structurale pentru a asigura durabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificarea spațiului verde, laboratoare de științele naturii, facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor).

În cazul construcției de școli, verzi, se pot investi în 46.400 m2 de noi unități de învățământ preuniversitar verzi. Un proiect poate primi cel mult 8 milioane de euro pentru construirea pe cel puțin 10.000 mp”.

Pentru subcomponenta de reabilitare / renovare energetică

Prin această subcomponentă se urmărește reabilitarea de unități de învățământ, investiția cuprinzând o suprafață totală de 300.000 m2. Aceste unități de învățământ, după reabilitare și eficientizare energetică, trebuie să îndeplinească obiectivul de școală verde. Investiția privind eficiența energetică în clădirile publice, costul mediu pentru reabilitare aprofundată este de aproximativ 500 euro/m2.

Pentru renovări, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30% a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării.

Pentru subcomponenta II, construcții noi

Prin această subcomponentă se urmărește construirea de unități de învățământ, investiția cuprinzând o suprafață totală de 46.400 m2, care să intre în rețeaua școlilor verzi. Conform Anexei Buget Proiect pentru școli mai sigure, incluzive și durabile, prețul pentru un m2 de construcție nouă a fost stabilit la 1200 euro. La acesta se adaugă costurile suplimentare pentru asigurarea eficienței energetice a clădirilor, respectiv 34,7%, astfel încât clădirile să respecte solicitarea privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

Cum vor arăta școlile verzi și ce avantaje vor avea pentru elevi

Școlile verzi vor fi școli prietenoase cu mediul și performante, care oferă mai multe avantaje elevilor, profesorilor, părinților și comunității, fiind construite cu mai multă lumină naturală, cu o ventilație mai bună și materiale de construcție ecologice, cum ar fi covoarele și vopsitoriile din materiale naturale, reciclabile.

Costurile de exploatare pentru energie și apă într-o școală ecologică pot fi reduse cu 20% până la 40%. Prin tipul de construcții și de dotări existente, școlile verzi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon, precum și consumul de apă cu până la 32%. Investiția vizează construcția de școli verzi noi și modernizarea unor unități de învățământ pentru creșterea performanței energetice a acestora, urmărindu-se:

Îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, a șarpantelor și învelitorilor, precum și a altor elemente de anvelopă care închid spațiul climatizat al clădirii;

Introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

Utilizarea surselor regenerabile de energie;

Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (de exemplu, achiziționarea, instalarea, întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condițiilor de confort interior);

Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, tehnologie LED, cu respectarea normelor și reglementărilor tehnice;

Optimizarea calității aerului interior prin ventilație mecanică cu unități individuale sau centralizate, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt și a nivelului de umiditate, care să asigure starea de sănătate a utilizatorilor în spațiile în care își desfășoară activitatea;

Facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Instalare de sisteme de avertizare în caz de cutremur; Instalare de sisteme de avertizare în caz de incendiu; Instalare de sisteme de stingere a incendiilor (hidranți interiori și/sau exteriori, sprinklere, drencere, grupuri de pompare/ridicare a presiunii, rezervoare de apă)

Ce înseamnă o școală verde și cum pot aplica școlile pentru acest statut

În 15 iulie 2022, ministerul a publicat metodologia prin care apare că până la sfârșitul anului 2025 se va operaționaliza o rețea de „școli verzi”, repartizate echitabil la nivel teritorial, inclusiv pe criteriul reprezentării în mediul rural-urban.

Potrivit metodologiei publicate, conceptul de „școală verde” desemnează profilul unei școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învățarea, în timp ce economisește resurse, generează energie electrică proprie și folosește tehnologii ce reduc emisiile de gaze cu efect de seră (pompe de căldură, autobuze electrice încărcate cu energie electrică produsă din panouri solare fotovoltaice etc.).

Pentru dobândirea statutului de „școală verde”, școlile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

„a) infrastructură reabilitată/renovată/modernizată sau nouă, conform normativelor specifice și premiselor stabilite la art. 23;

b) integrarea în curriculumul și în activitățile extrașcolare ale unității de învățământ a elementelor de educație pentru dezvoltare durabilă/educație ecologică;

c) includerea, în documentele manageriale ale școlii și în practicile asociate, a unor măsuri care să reflecte accentul pus pe aspectul „verde” al școlii, inclusiv din perspectiva digitalizării proceselor și conținuturilor;

d) deschiderea școlii față de comunitate, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate/colaborări/cooperări cu actorii relevanți ai comunității, pe zona de protecție a mediului și de dezvoltare sustenabilă.”

În document apare că școlile care își afirmă intenția de a dobândi statutul de „școală verde”, prin includerea în activitatea lor curentă a elementelor din prezenta metodologie, vor fi selectate în vederea certificării ca „școli verzi”, în funcție de criterii stabilite în cadrul de referință. Se va ține cont de următoarele: „disponibilitatea școlii și a autorității locale pentru a continua și susține parcursul către o „școală verde”, de repartizarea echitabilă geografic și pe medii de rezidență, de numărul de elevi, de nivelul de poluare al comunității din care provine unitatea de învățământ, de experiența anterioară în implementarea/derularea unor proiecte, de alte activități de mediu”.

Conform art. 16 din metodologie, în cadrul „școlii verzi” sunt utilizate practici didactice adaptate educației pentru protecția mediului înconjurător, prin:

introducerea, în activitățile de predare-învățare-evaluare ale disciplinelor din trunchiul comun sau opționale, în funcție de vârsta și nivelul elevului, de noțiuni de mediu și schimbări climatice, marcate distinct în planurile de lecție;

implementarea, în cadrul curriculumului la decizia școlii/curriculumului în dezvoltare locală, de discipline opționale specifice, cu tematică relevantă pentru schimbări climatice și mediu;

implementarea de discipline opționale integrate cu tematici relaționate cu Educația pentru dezvoltare durabilă/Educația ecologică, cum ar fi Educația pentru sănătate.

Iată ce comportamente trebuie să dezvolte elevii dintr-o școală verde:

a) elevii identifică și semnalează corect problemele de mediu din comunitate autorităților competente;

b) elevii reacționează responsabil la comportamentele altor persoane fizice sau juridice care pun natura sau oamenii în pericol;

c) elevii iau parte la acțiuni de voluntariat pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri, crearea de spații verzi;

d) elevii se implică activ în grupuri locale pentru creșterea calității vieții în comunitatea lor.

Operatorii economici se pot implica în activitatea „școlilor verzi” prin demersuri, precum realizarea unor parteneriate pentru amenajarea unor grădini de legume, zarzavaturi, sere, solare sau grădini de pomi fructiferi în incinta sau pe terenurile școlii: cultivarea anumitor plante, legume și fructe pe terenurile școlii, în grădina școlii, în sere sau pe acoperișul „verde” al școlii; asigurarea conexiunii la internet și dotarea școlilor cu laboratoare inteligente/ateliere tehnologice destinate studiului interdisciplinar și integrat al științelor, tehnologiei, designului, ingineriei, artei și matematicii.