Primarii care au pierdut alegerile rămân în funcție încă câteva luni, respectiv până în octombrie, când le expiră mandatele pe care le exercită în prezent.
Primarii nou aleși, în schimb, mai au de așteptat pentru că nu își preiau mandatele imediat.
Este o situație atipică în istoria democratică a României, generată de interesul coaliției de guvernare de a comasa alegerile locale cu cele europarlamentare.
Codul administrativ aflat în prezent în vigoare precizează că ”mandatul primarului, consilierului local, preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani şi se exercită în condiţiile legii”.
În absența oricărei alte modificări legislative, mandatele primarilor și consilierilor locali aleși pe 9 iunie vor începe la data de 1 noiembrie 2024.
Astfel, comunitățile care și-au ales alt primar, vor mai petrece câteva luni cu cel actual.
La fel se întâmplă și în cazul consiilor locale și județene.
„Rămân câteva luni de mandat pe care în conformitate cu prevederile legii, actualii primari aleși în funcție trebuie să își ducă mandatele până la capăt. Și atunci este nevoie de o corelare între ceea ce însemană alegerea la 9 iunie, ducerea mandatului până la final și trebuie să ne referim și la faptul că în România, alegerile locale au avut loc în luna iunie și odată cu pandemia s-a produs acest decalaj”, a declarat liderul PNL Nicolae Ciucă, la momentul la care s-a identificat problema generată de comasare.
Alegerile prezidențiale vor avea loc în septembrie, iar cele parlamentare în decembrie.