„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani.

În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal. În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate (alin. 6).

În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.

Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmeşte un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situaţia în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6)”, se arată în noua lege a pensiilor.

Concret, începând cu luna ianuarie 2035, când vârsta de pensionare a femeilor va fi egală cu cea a bărbaților - 65 de ani - vârsta de pensionare va fi corelată cu speranța de viață.

Conform art. 47 din Legea 360/2023, vârsta standard de pensionare la femei este de 65 de ani. În ceea ce priveste stagiul de cotizare contributiv, minimul este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani.

Atingerea vârstei de pensionare si a stagiului de cotizare se realizează prin creșterea vârstelor/stagiului, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 din noua lege a pensiilor.

Anexa 5 prezintă etapele de creștere a vârstei de pensionare pentru femei, începând cu luna ianuarie 2030.

Noua lege a pensiilor prevede însă și situațiile în care femeile se pot pensiona mai devreme.

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.

În ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani, rezultând că pensia anticipată poate fi obținută dacă persoana a muncit 40 de ani.

Pensia anticipată va fi însă penalizată pentru fiecare lună de anticipare cu: 0,4% dacă perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv este de până la 1 an, între un an și 2 ani penalizarea este de 0,35%, între 2 și 3 ani – 0,30%, între 3 și 4 ani – 0,25%, între 4 și 5 ani – 0,20%.

Când se ajunge la vârsta de pensionare, pensia se calculează din oficiu.