Bursele de merit ar trebui date în funcție de note, nu pentru minimum 30% din elevii unei clase. Noua lege a învățământului preuniversitar a fost atacată recent de către Avocatul Poporului la Curtea Constituțională a României (CCR).
Potrivit unui comunicat al instituției, Avocatul Poporului consideră că bursele de merit ar trebui date în funcție de rezultatele evaluării performanțelor școlare ale elevilor, nu unui număr minim de elevi dintr-o clasă cum este în prezent.
În prezent, potrivit Legii 198/2023, sunt alocate burse de merit pentru minimum 30% din elevii dintr-o clasă, indiferent de notele obținute de aceștia.
Mai exact, textul criticat de către Avocatul Poporului face parte din Secțiunea IV a Legii 198/2023 – legea învățământului preuniversitar.
La art. 108, aliniatul 12, actuala lege stabilește că “bursele elevilor din învățământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educației, după cum urmează:
a) bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru”.
Avocatul Poporului susține că reglementarea respectivă „deturnează natura juridică a bursei de merit, creând premisele ca elevii cu performanțe slabe să beneficieze de o bursă de merit”.
„Bursa de merit este definită de art. 108 alin. din lege ca fiind o formă de stimulare a performanței elevilor. Or, în pofida acordării unei burse pentru stimularea performanței, dispozițiile criticate reglementează neconstituțional posibilitatea ca elevii cu note scăzute la învățătură să obțină bursă de merit, singura performanță a acestora fiind aceea că se înscriu în procentul de 30% din fiecare clasă de gimnaziu și liceu”, explică Avocatul Poporul
În opinia Avocatului Poporului, acordarea bursei de merit trebuie să fie condiționată de rezultatele evaluării performantelor scolare, notarea fiind expresia obiectivă a performanței școlare și care constituie fundamentul sistemului de învățământ gimnazial și liceal.
Rezultatele evaluării performanțelor scolare se exprimă prin notare, astfel: în învăţământul gimnazial, prin note de la 1 la 10; în învăţământul liceal şi în învăţământul postliceal, prin note de la 1 la 10.
„Evaluarea în învățământ înseamnă şi selectie, iar selectia presupune identificarea celor mai buni prin intermediul notării. Una din funcțiile importante ale evaluării este cea de selecție, pe lângă multe altele, cum ar fi funcția educativă, funcția de feedback, de certificare, de competiție etc. Selecția pe baza unor criterii de calitate (notele) are un impact major asupra poziției şcolare a elevului”, mai notează Avocatul Poporului.
„În ceea ce privește acordarea bursei de merit pe baza apartenenței la un procent de elevi dintr-o clasă, constatăm că această soluție legislativă intră într-o vădită contradicție cu organizarea generală a învăţământului prevăzută de Legea nr. 198/2023. care prevede la art. 2 că sistemul de învățământ preuniversitar are la bază o valoare esențială şi anume excelența, iar la art. 3 prevede printre principiile care guvernează învăţământul preuniversitar și principiul calității – în baza căruia activitățile de învăţământ se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale, europene și internaționale.
Normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează un regim juridic confuz al bursei de merit, care permite dobândirea acesteia doar în virtutea apartenenței la un procent de elevi dintr-o clasă, fără a fi îndeplinită condiția dovedirii performanței școlare”, mai precizează Avocatul Poporului într-un comunicat.