Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui, iar ca mod de postire, el este mai uşor decât primul, felul postirii fiind în legătură cu evenimentul Naşterii Domnului Iisus Hristos, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii.

Perioada de 40 de zile în care se mănâncă alimente de origine vegetală amintește de postul îndelungat al Sfinților din perioada Vechiului Testament ținut în așteptarea lui Mesia.

Cele patruzeci de zile de post pot fi trecute cu ușurință din punct de vedere alimentar deoarece anul acesta, 17 dintre ele sunt zile în care se poate mânca pește.

• Miercuri, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

• Joi, 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, Sfântul Ierarh Amfilohie

• Sâmbătă, 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina, Sf. Mc. Mercurie/ Odovania Praznicului intrării în Biserică A Maicii Domnului

• Duminică, 26 noiembrie – Sfântul Stelian (Dregătorul bogat – păzirea poruncilor)

• Joi, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei

• Sâmbătă, 2 decembrie – Sfântul Proroc Avacum, Sfânta Muceniță Miropia

• Duminică, 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Pilda talanților)

• Luni, 4 decembrie – Sfânta Muceniță Varvara

• Marți, 5 decembrie – Sfântul Sava cel sfințit; Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Nectarie

• Miercuri, 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae

• Joi, 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia

• Sâmbătă, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

• Duminică, 10 decembrie – Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (Tămăduirea femeii gârbove)

• Marți, 12 decembrie – Sfântul spiridon al Trimitundei

• Sâmbătă, 16 decembrie – Sfântul Proroc Agheu, Sfânta Teofana

• Duminică, 17 decembrie – Sfântul Proroc Daniel (Pilda celor poftiți la cină)

• Luni, 18 decembrie – Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, Sf. Mc. Sebastian și Zoe

Explicația liturgică este aceea că dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu Doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. 

În mănăstiri, rânduiala de post diferă în funcție de regulamentele fiecărui așezământ monahal. Unele obști monahale postesc lunea, miercurea și vinerea fără să mănânce până la orele 15:00, 16:00, ori până după slujba vecerniei.

Marțea și joia se mănâncă legume, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se permite și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a îndemnat la milostenie în această perioadă a postului. În Pastorala de anul trecut, Sinodalii au evidențiat că „faptele milosteniei creștine sunt roade ale rugăciunii, pentru că rugăciunea este izvorul iubirii curate față de Dumnezeu, de cei dragi și de semeni. Rugăciunea este temelia vieții și creșterii spirituale a omului și izvorul care ne umple de prezența iubirii lui Dumnezeu Cel atotmilostiv”.

Rânduiala slujbelor și cântările din Postul Crăciunului sunt pline de conținut dogmatic despre Sfânta Treime, Maica Domnului și Persoana Mântuitorului prin care Biserica îi pregătește pe oameni pentru nașterea pruncului Iisus.

Superstiții și Credințe Populare

Există diverse superstiții legate de acest post, cum ar fi evitarea unor anumite activități în anumite zile pentru a nu atrage ghinionul.

Se crede că visurile avute în timpul Postului Crăciunului pot avea semnificații profetice sau mesaje divine.

În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-şi găsi ursitul mai repede şi pentru a-şi îmblânzi soarta.

În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru „aflarea ursitului”

În Ajunul Crăciunului se ţine post negru, adică se mănâncă doar ­seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame.

După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va şti cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniştită, se anunţă o primăvară cu multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului de Crăciun, în anumite zone ale ţării, este şi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

Restricții și interdicții

În postul Crăciunului este interzisă beţia.

În Postul Naşterii Domnului nu se fac nunţi.

Abstinența sexuală: În unele tradiții, se recomandă abstinența sexuală pe durata postului.

Se sugerează evitarea petrecerilor, a muzicii lumești și a distracțiilor care pot distrage atenția de la scopul spiritual al postului.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală rufe, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli şi aduce noroc.

Pe 24 decembrie, în ajun de Crăciun, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.