Autoritățile au promis în programul de guvernare generalizarea Mesei calde, cu toate acestea proiectul este tot unul pilot, limitat la 150 de școli.

În programul de Guvernare PNL-UDMR-USR-PLUS aceată măsură apare la capitolul „măsuri operaționale” în România Educată: „Pe termen scurt și mediu am identificat mai multe măsuri specifice – parte din planul operațional de transformare a sistemului de educație prin implementarea strategiei România Educată, după cum urmează: generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală””.

În preambulul actului normativ Ministerul Educației, inițiator al proiectului, justifică urgența în felul următor:

„Caracterul de urgență al actului normativ este impus de:

Faptul că fiecare copil al României are dreptul la educaţie, însă statutul socio – economic al familiilor din care provine mare majoritate a copiilor de vârstă şcolară nu le permite nici măcar asigurarea zilnică a unui pachet pentru a fi prezenţi la orele de curs, aspect ce constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se

adoptarea de măsuri imediate pe calea Ordonanţei de urgenţă ;

Necesitatea aplicării urgente a unui sistem integrat de măsuri care să asigure accesul egal la educație pentru toți copiii și tinerii din România, în scopul prevenirii și combaterii abandonului școlar în toate ciclurile de învățământ preuniversitar, în contextul în care nu există o analiză de impact privind alte programe echivalente Programului – pilot, analiză

diferențiată pe mediu social/geografic sau pe structură instituțională (unitate de învățământ cu un singur ciclu de învățământ sau unitate de învățământ cu mai multe cicluri de învățământ), având în vedere datele comunicate de Eurostat privind rata de părăsire timpurie a şcolii, aceasta având pentru România o valoare de 18,1% , în anul 2017, 16,4% în 2018 și

15,3% în 2019 (conform datelor oficiale Eurostat), având în vedere necesitatea asigurării de șanse egale tuturor elevilor unei unități de învățământ, indiferent de ciclul de învățământ în care aceștia sunt înmatriculați, de la copiii din ciclul preșcolar până la elevii din ciclul

liceal, ținând cont de necesitatea reducerii, în continuare, a fenomenului de părăsire timpurie a școlii;

Deoarece, în prezent cadrul legal în vigoare nu asigură soluții viabile care să permită un acces nediscriminatoriu la educație, iar până la începutul anului școlar este un interval de timp foarte scurt,; urgența adoptării rezultă din faptul că un număr însemnat de preșcolari și elevi vulnerabili se află în situație de abandon școlar, descurajați de un cadru legal neadaptat nevoilor reale ale acestora. În lipsa adoptării prezentei ordonanțe de urgență, există un risc crescut de a nu se realiza incluziunea educațională a tuturor preșcolarilor și elevilor.

Întrucât învăţământul constituie prioritate naţională, deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesară emiterea prezentei ordonanțe de urgență”

Aceste justificări sunt luate copy-paste din cele folosite în anii trecuți, în proiectele pentru aprobarea acestui program.

Adoptarea se face tot prin Ordonanță de Urgență, deși autoritățile arătau în notele de fundamentare de anii trecuți că timp de 3 ani au fost înregistrate rezultate vizibile în privința reducerii abandonului școlar, chiar până la eradicare: “Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, se arată în fundamentarea proiectului.