În privința autostrăzilor, România nu a intrat încă în Europa: România deține numai 776 de kilometri de autostradă, din care 100 de kilometri moștenite dinainte de 1989. Bucățile de autostradă utilizabile nu sunt coerente, sunt doar niște cioturi lungi de doar câteva zeci de kilometri. Drept comparație, Ungaria, o țară cu o suprafață mult mai mică, a deținut, în anul 2016, 1924 de kilometri de autostradă, Polonia - 1640 kilometri, Croația - 1310 kilometri, iar Cehia - 1222 de kilometri.

„Autostrăzile Transilvaniei, Moldovei, Nordului, Unirii sunt deocamdată doar la stadiu de proiecte, ori la cel de proiecte începute, dar întrerupte după 15 minute de lucru. Bineînțeles că vina este colectivă, a tuturor Guvernelor de după 1989, a tuturor miniștrilor Transporturilor de după Revoluție. În loc să căutăm vinovați, mai bine am căuta soluții. Să stabilim măcar o strategie coerentă, să nu mai construim ”cioturi” de autostrăzi. Și mai ales să construim autostrăzi de la Vest la Est. Iar vestea bună este că există fonduri europene pentru așa ceva, în timp ce cofinanțarea internă s-ar putea realiza din diverse fonduri”, a precizat Magyar Lóránd.

Pentru a face accesibilă rețeaua de autostrăzi est-vest populației din România, un sprijin însemnat este oferit de Guvernul Ungariei, care va prelungi autostrada M3 până la de punctul de trecere al frontierei de la Petea.

„Ar trebui începute cât mai curând discuțiile cu partea maghiară, aducându-le la cunoștință care va fi drumul de legătură cu România”, a mai declarat deputatul.